marți, 12 octombrie 2010

GRANITA,BORS-FRACTIROR IMPUSCAT

index, follow

In cursul serii de 12 octombrie,un cetatean,se pare moldovean(n.r. REPUBLICA MOLDOVA),IN INCERCAREA DE A trece ilegal frontiera romano-maghiara a fost impuscat in abdomenul inferior.Avind in vedere ca nu sa oprit in urma somatiilor politistilor de frontiera acestia au executat foc in plan orizontal,asupra acestuia.In urma interventiei SMURD-ului cetateanul moldovean a ajuns in UPU ORADEA,unde s-a constatat ca glontul a trecut prin corpul acestuia,lezindu-i se pare ficatul.La aceasta ora ,spun sursele noastre,se intervine chirurgical.Pacientul era intr-o stare stabila la ora cind a ajuns la UPU-ORADEA



vineri, 8 octombrie 2010

SPITALUL CLINIC JUDETEAN se ,,DUCE,,spre MUNICIPAL

JUDETEANUL a nimanui?
BAR,TIRLE,KISS
       DESTINUL FRINT AL JUDETEANULUI
       Joi,07 OCTOMBRIE 2010 ,destinul  Spitalului Clinic Judetean ORADEA s-a mutat in miinile consiliului local ORADEA
    Plenul Consiliului Judeţean a decis transferul Spitalului Clinic Judetean din administrarea CJ Bihor în administrarea Primariei Oradea (PMO). Singurul consilier judeţean care s-a opus a fost Mihai Bar (PSD). Alţi doi aleşi judeţeni s-au abţinut: Marcel Tarţa şi Florian Viorel Oros (ambii PDL). Ceilalţi consilieri au votat în corpore pentru trecerea spitalului la Primărie, în ciuda faptului că, iniţial, proiectul de hotărâre nici măcar nu era prins în ordinea de zi.
     După ce toate proiectele fuseseră votate, inclusiv rectificarea de buget, vicepreşedintele Dumitru Voloşeniuc a fost cel care a adus în discuţie propunerea scrisă venită din partea Primăriei Oradea pe adresa CJ Bihor, cu puţin înaintea şedinţei. Iată un fragment din adresa Primăriei: „Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Oradea trebuie să stabilească o strategie comună în domeniul sanitar (...). Pentru punerea în practică a acestei strategii, funcţionarea spitalelor în subordinea unei singure autorităţi locale ar asigura un plus de coerenţă şi o creştere a eficienţei acestora. Primăria Oradea este dispusă să-şi asume această răspundere pentru servicii de calitate în spitalele din municipiu”.
Practic, prin această formulare, municipalitatea înştiinţa CJ Bihor că doreşte să preia şi Spitalul Judeţean, pentru a pune în practică o strategie sanitară, condusă dintr-un singur loc.

     Din pacate acea strategie in domeniul sanitar se dovedeste a fi o strategie de licitatii masluite  pt. materiale sanitare,pentru lucrari de reparatii si alte tepe.Acestea se vor dovedi din nou distructive.
Abia a inceput sa mearga cumva activitatea si s-au gasit GROPARII.Din pacate  fermitatea de care parea sa dea impresia RADU TIRLE sa dovedit TARE CA PROSOPUL.
Cadrele medicale vor fi din nou in imposibilitatea de a se apara si mai ales de a MUNCI IN CONDITII DECENTE.
      Ca sa nu vorbim despre amaritii de pacienti.....
Deci lupta pentru conducerea asa-zisului SPITAL JUDETEAN ORADEA este deschisa....


JOI 9 DECEMBRIE 2010
     Dupa cum spuneam mai sus,totul este posibil in BIHOR......iata continuarea:


            Restructurare. Este ideea de la care pleacă primarul Bolojan şi viceprimarul Carp, când vine vorba despre Spitalul Judetean, pe care Primaria l-a preluat oficial martii, de la ConsiliulJudetean. Explică şeful Executivului local: „Spitalul trebuie să fie restructurat. Aceasta este o chestiune obligatorie în perioada următoare, deoarece avem probleme de natură financiară, pentru a evita pierderile spitalelor. Sunt probleme legate de autorizare, deoarece spitalul nu respectă nici numărul de paturi aferentă suprafeţei şi nici circuitele. E nevoie să oferim condiţii mai bune pentru pacienţi”.
           Viitoarea structură a Spitalului Judeţean, stabilită deja de şefii Primăriei împreună cu managementul spitalului, va presupune mutări de secţii şi comasări ale unor activităţi, aşa cum s-a făcut deja cu blocul alimentar. Se doreşte reducerea de paturi, de la cele 800 de paturi din prezent până la 500 de paturi. Aceasta presupune implicit reducerea personalui TESA. Nici medicii nu vor fi scutiţi de restructurări. Bolojan a dat deja celor opt ginecologi pe care-i consideră în plus la Maternitate. Dar la Spitalul Judeţean? „Aici e vorba despre medicii internişti”, a declarat primarul pentru cotidianul nostru. Doar personalul medical mediu - asistente, infirmieri - vor scăpa de valul de reduceri. Aceasta nu înseamnă că nu vor putea fi mutaţi de pe o secţie pe alta.
           „Nu numărul de paturi e o problemă în tratamentul bolnavului, ci modul în care personalul medical se organizează pentru a rezolva problema. Dacă nu avem aparatura medicală, degeaba îl ţinem acolo”, e de părere edilul-sef.
           Bolojan a fost completat de directorul medical al spitalului, dr. Călin Hozan, care a declarat că se doreşte implementarea spitalizării de-o zi.

       Bihon.RO ,cel mai la ZI din BIHOR


duminică, 3 octombrie 2010

TIMBRU PE PIINE

       Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj i-a transmis noului ministru al finanţelor o propunere de diminuare a evaziunii fiscale în domeniul cerealelor şi panificaţiei: fiecare pâine să poarte un timbru, pentru a putea fi identificată. Astfel ar putea fi facilitat controlul a tot ceea ce iese pe poarta fabricii, dar ar putea fi verificate şi cerealele, care ajung sub formă de materie primă tot la fabricarea pâinii. „Am propus la minister timbrarea pâinii, ca o formă de combatere a evaziunii cu cereale, pentru că ele ajung într-o formă sau alta în produsele de panificaţie. Am propus timbrarea pâinii, la fel ca la ţigări şi alcool, pentru a se îmbunătăţi colectarea la buget şi reducerea muncii la negru (...). O fabrică de pâine care produce mii de pâini pe zi nu poate lucra doar cu trei angajaţi. Nu cred că sunt două-trei magazine în Dolj care dau bonuri fiscale la pâine“, a spus şeful Fiscului doljean, Eugen Călinoiu, într-o conferinţă de presă organizată ieri la DGFP. Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj, Cătălin Mohora, confirmă faptul că în domeniul panificaţiei există forţă de muncă la negru: „Este un domeniu sensibil, unde depistăm frecvent forţă de muncă fără forme legale“.
Călinoiu a spus, apoi, că Fiscul doljean nu a detaliat la Bucureşti cum se va face efectiv timbrarea pâinii, ci a fost „doar o propunere“ de combatere a evaziunii fiscale.
Pâinea va fi produs de lux
         Producătorii nu văd timbrarea pâinii drept o măsură de combatere a evaziunii, ci pur şi simplu o măsură care va scumpi pâinea românilor. Ei mai spun că timbrul nu poate fi lipit direct pe pâine, pentru că nu este legal, astfel că pâinea trebuie ambalată în prealabil, ceea ce implică alte costuri. „Normal că va creşte preţul pâinii dacă va fi timbrată. Este clar un cost în plus, o cheltuială pentru etichetă, pungă, manoperă. Evaziunea este la cereale, nu neapărat la pâine. Este ilogic ceea ce propun ei cu timbrarea pâinii. Dacă vor într-adevăr să oprească evaziunea din domeniul cerealelor, o pot face cu taxarea inversă la cereale, adică TVA să se plătească de consumatorul final. Astfel, s-ar diminua fenomenul evazionist. Dacă pun timbru la pâine, se va întâmpla la fel ca la ţigări: vom avea pe piaţă pâine cu acte şi pâine de contrabandă“, a spus Cristi Barbu, de la firma de panificaţie Veropan. Dacă va fi luată în calcul propunerea celor de la DGFP Dolj, atunci pâinea ar fi catalogată drept un produs de lux, la fel cum sunt considerate ţigările şi alcoolul. Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea, a spus că este o idee greşită timbrarea pâinii şi nu poate fi aplicată în România zilelor noastre, pentru că ar însemna creşterea preţului pâinii. „Asta le mai lipseşte românilor acum, să li se scumpească bucăturile. Timbrarea pâinii înseamnă scumpirea ei cu mai mult decât este inflaţia, ceea ce va fi greu de acceptat de oamenii de rând. Fiscul trebuie să se concentreze pe evaziunea la cereale“, a precizat Cristea. Directorul DGFP Dolj îi contrazice pe producători: „Cât să coste înfolierea şi timbrarea pâinii? Sindicatele din panificaţie se plâng de evaziune în domeniu, dar când vine vorba de măsuri concrete spun că sunt costuri mari. Orice fabrică de pâine care se respectă are o maşină de înfoliat pâinea. Cea feliată se vinde numai în pungă. Aşa că nu ar fi prea greu“.