Boala de cheson (boala scafandrilor)

Boala de cheson (boala scafandrilor)

Boala de cheson (boala scafandrilor) Boala de cheson se intalneste la scafandrii sau la exploratorii submarini, care lucreaza sub presiune de aer, respirand aer sub presiune la mai multe atmosfere. In cazul in care acesti indivizi trec rapid de la regimul de presiune crescut din cadrul mediului in care au lucrat, la nivelul de presiune terestra, apar accidente nervoase. Cand se respira aer la presiuni mari, azotul din aerul inspirat trece in sange si se dizolva in acesta. Cat timp individul ramane la un nivel de presiune crescuta, azotul dizolvat in sange nu creeaza probleme. In momentul trecerii bruste la un nivel de presiune mai mica, azotul nu mai are timp sa se elimine prin plamani si astfel apar bule de azot in vasele sangvine, oprind prin astupare curgerea normala a sangelui in arteriole si capilare. Acest lucru duce la accidente vasculare embolice. Blocarea circulatiei prin bulele gazoase se manifesta in general in tot organismul, dar in principal la nivelul nevraxului si este afectata in special circulatia la nivelul maduvei spinarii. Boala de cheson se intalneste si in cazul sapatorilor de tunele sau la constructorii de poduri in apa care lucreaza sub aer la presiuni mari.

Anatomopatologic, la nivelul focarelor de leziune se constata necroze si zone de ramolisment. Secundar acestor leziuni apar degenerari ale fibrelor cailor lungi. Maduva toracala este cel mai des lezata.

Manifestari clinice
In cazul unei treceri rapide de la o presiune mare la un nivel presional mai mic, bolnavul se resimte in decurs de jumatate de ora. In acest timp, bulele gazoase de azot devin din ce in ce mai mari si mai numeroase. Dupa cele aproximativ 30 de minute de la revenirea la presiunea normala, bolnavul acuza brusc o senzatie de sufocare, apare cianoza periorala, dureri puternice in muschi, oase si articulatii.
Tegumentele devin marmorate. Prin leziunile medulare apar semne de parapareza.

La examenul neurologic se constata adesea tulburari de sensibilitate, fiind afectata mai ales sensibilitatea termica. Se mai constata parestezii, senzatii de intepaturi sau furnicaturi la nivelul extremitatilor. Deoarece apar invariabil si leziuni cerebrale, se pot pune in evidenta tulburari vizuale sau tulburari de vorbire de tip afazic. Se poate chiar intalni un tablou neurastenic, cu iritabilitate si lentoare a ideatiei. Daca nu se intervine de urgenta, pacientul intra in coma, putand evolua spre exitus.

Tratament
Cel mai indicat este sa fie prevenite aparitia acestor evenimente prin educatie si cunoasterea temeinica a regulilor la locul de munca. In cazul scafandrilor care lucreaza la adancimi mari, de peste 10 metri, revenirea la suprafata trebuie sa se faca lent, in etape. La fiecare 10 metri adancime presiunea creste cu 1 atmosfera. Pentru revenirea la suprafata, trebuie sa se faca pasaje cam de 20 minute la fiecare 10 metri pentru ca azotul dizolvat in sange sa poata fi expirat.
In cazul urcarii rapide la suprafata si daca se cunoaste faptul ca individul lucra la adancimi mari, cel mai bine este sa nu se astepte aparitia simptomatologiei descrise mai sus. Se introduce imediat individul intr-o camera hiperbarica unde se ridica presiunea astfel incat sa fie egala cu cea de la care s-a pornit urcarea spre suprafata. Din 20 in 20 de minute se reduce presiunea din camera cu 1 atmosfera, pana se ajunge la presiunea normala terestra.